Sume divergente

Scris de **Orakle** Joi Ian 23, 2014 1:02 am

Rezumarea primului mesaj :

O idee interesanta despre calculul sumelor divergente.Ar fi interesant de vazut si aplicatia acelei formule in fizica. Are cineva idee unde o putem gasi ? Orice informatie ar fi binevenita.

Scris de **N∃GATIV** Sam Apr 30, 2016 8:32 am

Dacu a scris:
Nu vă mai ciondăniţi divergenţilor faţă de ştiinţă!!!!

Nu se ciondaneste nimeni, discutam niste ipoteze.

Si pentru ca totul e relativ, depinde de ce intelegi tu prin stiinta. scratch

Dacu a scris:
Subiectul este divergent faţă de ştinţă şi dedicat mai mult celor care nu au puterea de a înţelege aritmetica de clasa IV-a...

Ca sa ne dovedesti ca ai puterea de a intelege aritmetica de clasa a IV-a, ne lamuresti si pe noi de ce 1+1 =2 ?

Paradox ajutator : Daca spargi o piatra in doua, ce obtii ? Doua jumatati de piatra, sau doua pietre ?

Scris de **Dacu** Sam Apr 30, 2016 4:29 pm

N∃GATIV a scris:
Dacu a scris:
Nu vă mai ciondăniţi divergenţilor faţă de ştiinţă!!!!
Nu se ciondaneste nimeni, discutam niste ipoteze.
Si pentru ca totul e relativ, depinde de ce intelegi tu prin stiinta.
Dacu a scris:
Subiectul este divergent faţă de ştinţă şi dedicat mai mult celor care nu au puterea de a înţelege aritmetica de clasa IV-a...
Ca sa ne dovedesti ca ai puterea de a intelege aritmetica de clasa a IV-a, ne lamuresti si pe noi de ce 1+1 =2 ?
Paradox ajutator : Daca spargi o piatra in doua, ce obtii ? Doua jumatati de piatra, sau doua pietre ?

1) S-a stabilit o scriere a numerelor şi evident nu văd de ce trebuie demonstrată o axiomă.... study

2) Dacă tu nu vezi că eu am spart acea piatră $p$ atunci tu vezi 2 pietre , iar dacă tu vezi că eu sparg piatra atunci tu evident vezi două părţi $p_1$ şi $p_2$ din piatra iniţială şi cele două părţi din piatra iniţială pot fi egale sau neegale astfel încât $p=p_1+p_2$ . study

3) $a=a$ întotdeauna oricare ar fi numărul $a$ , dar o piatră nu întodeauna este egală ca volum şi/sau greutate sau culoare cu o altă piatră.... study

4) Tu faci o mare confuzie între cele abstracte şi cele concrete.... Very Happy

Scris de **Orakle** Sam Apr 30, 2016 7:46 pm

Sunt o gramada de probleme care nu imi sunt clare din ce spui tu mai sus.Hai sa le luam incet incet si cu rabdare.

1-
"Folosind ideea de 10 animale ca fiind un invariant"
Pai la operatie este invariant a+b ?
Interesanta ideea.Distanta dintre doua puncte (sau patratul distantei) in planul complex este un invariant atat la translatii in plan cat si la rotatii D^2=(a2-a1)^2+(b2-b1)^2. Este o invarianta de bun simt care duce in final ca conservarea impulsului si a Energiei (daca nu gresesc ca rotatia ar avea legatura cu momentul cinetic).Dar a+b la ce ar putea fi invariant ? (inafara de numarul de animale Smile

)) ma gandesc la o operatie matematica ! ????

Scris de **N∃GATIV** Sam Apr 30, 2016 8:54 pm

Orakle a scris:
Sunt o gramada de probleme care nu imi sunt clare din ce spui tu mai sus.Hai sa le luam incet incet si cu rabdare.
1- "Folosind ideea de 10 animale ca fiind un invariant" Pai la operatie este invariant a+b ?
Interesanta ideea.Distanta dintre doua puncte (sau patratul distantei) in planul complex este un invariant atat la translatii in plan cat si la rotatii D^2=(a2-a1)^2+(b2-b1)^2. Este o invarianta de bun simt care duce in final ca conservarea impulsului si a Energiei (daca nu gresesc ca rotatia ar avea legatura cu momentul cinetic).Dar a+b la ce ar putea fi invariant ? (inafara de numarul de animale )) ma gandesc la o operatie matematica ! ????

Ca sa-l lamuresc putin si pe Dacu , ocazie cu care stabilim si o problema importanta : Fizica si matematica, in calitate de reflexii ale sistemelor naturale, nu au nevoie de axiome. Teoremele lui Godel si ale d-nei Noether voiau tocmai sa rezolve aceasta problema. Rezovarea se afla insa in teoria sistemelor, care completata cu rationamentele necesare determina conceptul general de sistem, de la cel mai simplu, pana la om. Fara aceasta completare la care lucrez acum (mai greu in ultimul timp), este mai greu de inteles cum functioneaza ceea ce vreau eu sa spun.

Pentru a reveni la subiect, natura nu stie sa adune. Modelul cel mai potrivit este cel al masinilor celulare automate. Sistemele simple, induc astfel de relatii ca adunarea, care impreuna cu inversul ei determina toate celelalte operatii matematice. Restul e logica elementara si mecanisme de sistem, ce nu pot fi exprimate in formalism matematic.

Translatiile in plan determina lungimi ale unor trasee rectilinii sau nu sau combinate Nu poti exprima matematic conceptul de rotatie, ci numai rezultatul acestuia. Orice deplasare a unui punct pe o traiectorie, presupune timp pentru a se deplasa de la un capat la altul al acesteia , energie pentru a se misca (aici intra potentialul ca suport al energiei, de unde si neintelegerile cu privire la relativitate) si spatiu, pentru ca altfel nu ar avea unde sa se miste. Aceste trei elemente constituie un sistem natural complet. Evident, pe traseu putem stabili si momente cinetice, dar numai in zona de divergenta a dreptei reale, adica inafara puctului de referinta ales.

Mai e o problema, legata de traiectoriile rectilinii si curbilinii, pentru care trebuie relatii de transformare naturale, ce nu pot fi calculate fara determinarea aproximativa a celor doua numere transcedentale de baza, φ si π. Valoarea numerica a functiilor trigonometrice, nu spune nimic, dar poate fi folosita pentru a determina valoarea unui unghi cu ajutorul celor doua constante. Oricum, notiunea de transcedental are o conotatie mai larga decat cea explicata pana acum.

Nedumerirea legata de invarianta lui a+b, se poate explica prin definirea unui intreg, ce poate fi definit si ca a+b+c. Crezi ca galaxiei noastre i-a pasat daca s-a format din 99¹⁰⁰⁰⁵+10 particule sau din 99¹⁰⁰⁰⁵+2+3+5? Adunarea e o operatie matematica si nu e naturala la scara cea mai mica. Noi, ca fiinte cu un anumit grad de complexitate, o putem face, dar natura nu se oboseste cu asta.

Si problema pentru Dacu : daca sin(x)=0,74, cât este x ? Imi cer scuze ca am pus-o aici, dar eram curios sa vad cum ajunge la rezultat.

Scris de **Orakle** Sam Apr 30, 2016 10:07 pm

Translatia si rotatia nu trebuie sa le privesti asa complicat cum ai expus mai sus.
Eu as traduce invarianta la translatii ca fiind exact invarianta unei marimi la alegerea punctului zero pe o multime data Multime pe care eu acuma pentru a putea introduce si rotatia in plan sau in spatiu o consider formata din elemente de forma (x,y,) respectiv (x,y,z). Transformarea elementelor acestor multimi dupa o regula bine stabilita poate fi o rotatie.Anumite marimi raman invariante la o astfel de transformare.
Dar nu acest aspect am vrut sa-l evidentiez.

Nu de pomana am inceput cu aceasta intrebare despre o eventuala invarianta a sumei a+b
(ce explici tu acolo cu a+b+c ma depaseste si din ce cred ca am inteles nu o vad deloc aplicata practic)

Din ce am mai lucrat eu si construit pe acest domeniu teoretic (nu filosofic) am ajuns la o concluzie oarecum bizara. Exemplific pe un spatiu R^2 si si pe M^2

De mare ajutor ar fi daca am putea echivala z=a+ib cu conjugatul lui z*=a-ib respectiv cu -z si -z*
Filosofic suna bine dar nu este suficient.
De egalitate nu poate fi vorba doar de o asa zisa egalitate formala.

zz*=r egal de altfel cu a^2+b^2 ar fi ori (a+ib)^2 ori (a-ib)^2 evident ori (-a+ib)^2 ori (-a-ib)^2

Asta de fapt revine la a echivala z cu z* cu -z cu -z* mai exact
a+ib ech a-ib ech -a-ib ech -a+ib
Bineinteles automat rezulta : zz* echivalent cu -zz*
Acuma sunt convins ca nu vezi avatajele acestor echivalente dar te asigur ca sunt extraordinar de importante.

daca r^2 il definim ca a^-b^2 deci in M2
echivalenta devine
a+b ech a-b ech -a-b ech -a+b
In acest caz r=a+b este un invariant necazul este ca este echivalent si cu ce am scris mai sus.
La concret daca poti sa dai o parere iti raman dator.Daca ceva nu iti este clar sau am gresit undevate rog sa-mi scrii.

Scris de **N∃GATIV** Dum Mai 01, 2016 8:53 am

Hai sa o luam altfel :

1) Translatia si rotatia sunt chiar mai complicate decat am expus eu aici. Translatia are un coeficient de norma oarecare (reprezentat prin i). Rotatia este mereu unitara, pentru ca proiectia rotatiei razei unei sfere pe un plan oarecare ce intersecteaza sfera prin centru, va descrie invariabil un unghi la centrul sferei de 360^o. Coeficientul de norma este in acest caz π, care este si raport de forma, lucru ce trebuie adaugat la transcedentalitate.

2) Ca idee generala, sumele de serii in discutie sunt definite (in cazul functiei ζ ) pe domeniul complex, calculul se face in domeniul real (cu toata incercarea de continuare analitica a lui Riemann, unde operatiile au sens algebric si nu de legi de compozitie care sa implice transformari de alta natura decat cea algebrica, cum ar fi normal), iar rezultatele se afla in planul imaginar. Spun asta pentru ca in realitate, planul complex nu este un plan, iar ce folosim noi in mod curent, este doar o proiectie a spatiului complex, o desfasurare plana a acestuia si ma refer evident, la forma trigonometrica a numerelor complexe, unde z=r(cos(φ)+i sin(φ)).

Ai scris ca : "De mare ajutor ar fi daca am putea echivala z=a+ib cu conjugatul lui z*=a-ib respectiv cu -z si -z*

Filosofic suna bine dar nu este suficient.

De egalitate nu poate fi vorba doar de o asa zisa egalitate formala."

Problema e ca toate aceste valori se afla simultan pe o singura curba. Demonstratia lui Cardan pentru solutiile ec. de gr. 3, indica trei posibilitati, functie de valoarea discriminantului :

- Dacă Δ > 0, atunci ecuația are trei rădăcini reale distincte.

- Dacă Δ = 0, atunci ecuația are o rădăcină multiplă și toate rădăcinile ei sunt reale.

- Dacă Δ < 0, atunci ecuația are o rădăcină reală și două rădăcini complexe nereale conjugate.

Asta demonstreaza clar (in opinia mea) ca graficul obtinut in mod obisnuit pt. ec. de gr. 3, este o proiectie, valoarea determinantului indicand inclinarea proiectiei.

Din pacate, valorile lui z si z* se afla pe puncte diferite ale curbei, la distanta de 2π (distanta masurata pe un cerc proiectie de pe un plan real)

3) "Acuma sunt convins ca nu vezi avatajele acestor echivalente dar te asigur ca sunt extraordinar de importante.

daca r^2 il definim ca a^-b^2 deci in M2 echivalenta devine a+b ech a-b ech -a-b ech -a+b

In acest caz r=a+b este un invariant necazul este ca este echivalent si cu ce am scris mai sus."

Si este foarte corect, atata timp cat a∈R si b∈I. Asta era ideea in care am spus ca planul complex este homeomorf. Aplica unul peste altul cu ajutorul unei relatii de transformare doua spatii total diferite ca structura si domeniu. Asa ca, in realitate operatia a+bi, in cazul nostru, este mai degraba o lege de compozitie, decat o operatie matematica. Din motive pe care nu le expun aici, inclusiv cel mai simplu subspatiu (cel imaginar) se supune rigorilor definitiei matematice a spatiului, chiar daca au legi diferite pentru compozitia elementelor.

Asta e si motivul pentru care ma chinui atat la ideile mele si ma fac greu inteles, pentru ca nu sunt probleme de calcul algebric si atat. Cuaternionii lui Hamilton descriu cel mai bine sistemul elementar, unde inmultirea nu e comutativa, desi sunt aplicabili spatiului cartezian (complet) si nu inseamna ca avem patru dimensiuni asa cum cred unii. Asa cum l-a definit Hamilton, cuaternionul e coeficientul a doi vectori din spatiul cartezian, ceea ce se traduce prin unitatea de masura a rezultantei produsului, care in cazul nostru este invariantul de care vorbeam la capitolul animalute si stabileste legea de relativitate.

Ca sa ma fac mai bine inteles si cu relativitatea asta, pentru ca e strans legata de contextul seriilor divergente si convergente, am sa postez cum arata de fapt graficul vitezei (acum s-a blocat ceva pe la calculator si nu mai face ce trebuie).

Scris de **curiosul** Dum Mai 01, 2016 7:05 pm

Un videoclip cu ceva mai multe explicatii vis-a-vis de subiectul acesta:

https://youtu.be/jcKRGpMiVTw

Scris de **Dacu** Lun Mai 02, 2016 7:48 am

Videoclipul arată cât de aberante sunt afirmaţiile din videoclipul .

-------------------------------------------

Împărţirea prin zero poate conduce la aberaţii uluitore şi astfel se minunează toţi tonţii de pretutindeni şi deci si de pe acest forum de necunoaştere=neştiinţă..... Very Happy

Scris de **curiosul** Lun Mai 02, 2016 8:25 am

Se pare ca n-au fost suficiente trei zile.
Vezi ca ai pus cam putine emoticoane.

Scris de **Dacu** Lun Mai 02, 2016 8:42 am

curiosul a scris:Se pare ca n-au fost suficiente trei zile.
Vezi ca ai pus cam putine emoticoane.

Eşti în afara subiectului,adică nu eşti convergent spre subiectul "Sume "divergente"".... Very Happy

Scris de **N∃GATIV** Lun Mai 02, 2016 1:17 pm

Revenind la oile noastre de la subiectul ecuatiilor trigonometrice, pentru z=a∧bi, unde a si b sunt ambele egale cu 1, avem urmatoarea reprezentare :

Sume divergente - Pagina 2 F711196f878fb91dfaf2aef308bf262a

Sper ca aveti monitorul destul de lat. Cool

Variatia celor doua valori da rezultate destul de lamuritoare.

Cred ca se vede diferenta intre ceea ce socotim si ceea ce se intampla de fapt. Pe fisierul meu mai am cativa parametri care nu apar aici, dar care stabilesc corect aspectul real al problemei. De-aia spun ca e nevoie de o transformare homeomorfa (si nu numai) pentru a obtine planul complex. Aici e numai puctul de start...

Era potrivit si la subiectul lui Dacu, caci desparte foarte bine domeniile de definitie. Stabilirea perspectivelor e alta nebunie.

E bine de stiut ca valoarea lui b determina "grosimea" unui plan fizic. (Aici ar veni iar o gramada de asertiuni filosofico-teoretice)

Scris de **N∃GATIV** Lun Mai 02, 2016 1:28 pm

Dacule, cred ca multi de pe aici au studiat clipul despre sumatiile sugerate de Ramanujan si convergenta si divergenta sirurilor. Asta nu te pune pe ganduri ? Nu crezi ca sunt insuficiente numerele ?
Zic si eu... asa, ca scolerul de clasa a IV-a, (fie-i tarâna usoara eminentului prof. Mariu Chicos Rostogan).

Scris de **Dacu** Lun Mai 02, 2016 7:33 pm

N∃GATIV a scris:Dacule, cred ca multi de pe aici au studiat clipul despre sumatiile sugerate de Ramanujan si convergenta si divergenta sirurilor. Asta nu te pune pe ganduri ? Nu crezi ca sunt insuficiente numerele ?
Zic si eu... asa, ca scolerul de clasa a IV-a, (fie-i tarâna usoara eminentului prof. Mariu Chicos Rostogan).

Ce crezi tu ,şcolerule, că iaşte un număr??? Idea

Scris de **N∃GATIV** Mar Mai 03, 2016 10:52 am

Dacu a scris:
N∃GATIV a scris:
Dacule, cred ca multi de pe aici au studiat clipul despre sumatiile sugerate de Ramanujan si convergenta si divergenta sirurilor. Asta nu te pune pe ganduri ? Nu crezi ca sunt insuficiente numerele ?
Zic si eu... asa, ca scolerul de clasa a IV-a, (fie-i tarâna usoara eminentului prof. Mariu Chicos Rostogan).
Ce crezi tu ,şcolerule, că iaşte un număr???

Ca sa o luam sistematic, fara a avea pretentia de a fi exhaustiv in explicatie, numarul este un concept abstract ce poate fi asociat oricarui obiect natural (inclusiv de tip imaginar) pentru a determina cantitati adecvate unei necesitati de utilizare a obiectului.

Asocierea numerelor cu obiecte din domenii diferite de manifestare ale realitatii creeaza confuzii, pentru ca operatiile in fiecare domeniu sunt diferite, chiar daca li se pot asocia elemente formale (simboluri) asemanatoare.

Scris de **HarapAlb** Mar Mai 03, 2016 11:06 am

Orakle a scris:O idee interesanta despre calculul sumelor divergente.Ar fi interesant de vazut si aplicatia acelei formule in fizica. Are cineva idee unde o putem gasi ? Orice informatie ar fi binevenita.

Demonstratia din videoclip e una simplista, chiar ei mentioneaza, folosind metoda sirurilor nu poti arata ca S1 este 1/2. Ei folosesc argumentul ca un subsir converge la 0 iar celalat la 1. In cazul asta scrierea lui S1 ca limita de siruri ne arata ca nu putem obtine valoarea limita, dar ei considera valoarea medie (1+0)/2=0,5 - pasul asta nu e riguros matematic.

Ar fi interesanta de vazut o demonstratie riguroasa a valorii lui S1.

Scris de **Orakle** Mar Mai 03, 2016 11:36 am

Orakle a scris:Exact asa si este,nu este o "vrajitorie" cum am fi tentati la prima vedere sa credem.
M-am mai documentat intre timp.
Functia zeta pentru n negativ se scrie ca fiind:
$\zeta (-n)=-\frac{B_{_{}n+1}}{n+1}$
Unde
$B_{n}$ - sunt numerele lui Bernoulli.

Pentru n=1 avem:
$B_{2}=\frac{1}{6}$
si rezulta:
$\zeta (-1)=-\frac{1}{12}$
Si exact cum zici tu $\zeta (-1)$ este suma respectiva.

Asta am gasit

Scris de **Dacu** Mar Mai 03, 2016 12:16 pm

HarapAlb a scris:
Orakle a scris:O idee interesanta despre calculul sumelor divergente.Ar fi interesant de vazut si aplicatia acelei formule in fizica. Are cineva idee unde o putem gasi ? Orice informatie ar fi binevenita.
Demonstratia din videoclip e una simplista, chiar ei mentioneaza, folosind metoda sirurilor nu poti arata ca S1 este 1/2. Ei folosesc argumentul ca un subsir converge la 0 iar celalat la 1. In cazul asta scrierea lui S1 ca limita de siruri ne arata ca nu putem obtine valoarea limita, dar ei considera valoarea medie (1+0)/2=0,5 - pasul asta nu e riguros matematic.

Ar fi interesanta de vazut o demonstratie riguroasa a valorii lui S1.

Vrei să spui că e adevărat ce zic ăia în filmuleţul din prima postare la acest subiect???? Very Happy

Scris de **N∃GATIV** Mar Mai 03, 2016 1:57 pm

HarapAlb a scris:
Orakle a scris:
O idee interesanta despre calculul sumelor divergente.Ar fi interesant de vazut si aplicatia acelei formule in fizica. Are cineva idee unde o putem gasi ? Orice informatie ar fi binevenita.
Demonstratia din videoclip e una simplista, chiar ei mentioneaza, folosind metoda sirurilor nu poti arata ca S1 este 1/2. Ei folosesc argumentul ca un subsir converge la 0 iar celalat la 1. In cazul asta scrierea lui S1 ca limita de siruri ne arata ca nu putem obtine valoarea limita, dar ei considera valoarea medie (1+0)/2=0,5 - pasul asta nu e riguros matematic.
Ar fi interesanta de vazut o demonstratie riguroasa a valorii lui S1.

Pot explica foarte simplu si clar de ce si cum suma 1+1-1+1-1... este 1/2 , in sensul ca termenii sumei 1+1-1+1-1... se afla pe axa imaginara, iar rezultatul se afla pe axa reala. Aici subzista insa problema inversul operatiei ∧ cu care se asociaza operatia de adunare pe domeniul numerelor imaginare, care ar trebui sa fie ∨, chiar daca formalismul matematic nu stabileste o echivalenta certa intre ∨ si - .

Legat de suma tuturor numerelor intregi care este egala cu -1/12, mi-e foarte clar cum se poate face, dar inca mai am de lucrat la motivul pentru care e asa.

Legat de explicatia lui Orakle, nu trebuie insa sa neglijam faptul ca numerele Bernouli sunt termeni ai unui alt sir de numere rationale de forma x/(e^x-1) .

Problema legata de domeniul de definitie, domeniul de calcul si cel al rezultatelor, ramâne.

Scris de **Dacu** Mier Mai 04, 2016 6:57 am

N∃GATIV a scris:
Dacu a scris:
N∃GATIV a scris:
Dacule, cred ca multi de pe aici au studiat clipul despre sumatiile sugerate de Ramanujan si convergenta si divergenta sirurilor. Asta nu te pune pe ganduri ? Nu crezi ca sunt insuficiente numerele ?
Zic si eu... asa, ca scolerul de clasa a IV-a, (fie-i tarâna usoara eminentului prof. Mariu Chicos Rostogan).
Ce crezi tu ,şcolerule, că iaşte un număr???
Ca sa o luam sistematic, fara a avea pretentia de a fi exhaustiv in explicatie, numarul este un concept abstract ce poate fi asociat oricarui obiect natural (inclusiv de tip imaginar) pentru a determina cantitati adecvate unei necesitati de utilizare a obiectului.
Asocierea numerelor cu obiecte din domenii diferite de manifestare ale realitatii creeaza confuzii, pentru ca operatiile in fiecare domeniu sunt diferite, chiar daca li se pot asocia elemente formale (simboluri) asemanatoare.

"Un nebun aruncă o piatră în baltă şi zece "înţelepţi" se chinuiesc să o scoată!".Asta faci tu pe aici "înţeleptule"! Very Happy

Dacă aduni un 1 creion cu 1 caiet ce poate să dea??

Scris de **Dacu** Mier Mai 04, 2016 7:32 am

N∃GATIV a scris:
HarapAlb a scris:
Orakle a scris:
O idee interesanta despre calculul sumelor divergente.Ar fi interesant de vazut si aplicatia acelei formule in fizica. Are cineva idee unde o putem gasi ? Orice informatie ar fi binevenita.
Demonstratia din videoclip e una simplista, chiar ei mentioneaza, folosind metoda sirurilor nu poti arata ca S1 este 1/2. Ei folosesc argumentul ca un subsir converge la 0 iar celalat la 1. In cazul asta scrierea lui S1 ca limita de siruri ne arata ca nu putem obtine valoarea limita, dar ei considera valoarea medie (1+0)/2=0,5 - pasul asta nu e riguros matematic.
Ar fi interesanta de vazut o demonstratie riguroasa a valorii lui S1.
Pot explica foarte simplu si clar de ce si cum suma 1+1-1+1-1... este 1/2 , in sensul ca termenii sumei 1+1-1+1-1... se afla pe axa imaginara, iar rezultatul se afla pe axa reala. Aici subzista insa problema inversul operatiei ∧ cu care se asociaza operatia de adunare pe domeniul numerelor imaginare, care ar trebui sa fie ∨, chiar daca formalismul matematic nu stabileste o echivalenta certa intre ∨ si - .
Legat de suma tuturor numerelor intregi care este egala cu -1/12, mi-e foarte clar cum se poate face, dar inca mai am de lucrat la motivul pentru care e asa.
Legat de explicatia lui Orakle, nu trebuie insa sa neglijam faptul ca numerele Bernouli sunt termeni ai unui alt sir de numere rationale de forma x/(e^x-1) .
Problema legata de domeniul de definitie, domeniul de calcul si cel al rezultatelor, ramâne.

Te chinuiesc drăcoveniile alea din filmuleţ tare de tot...... Very Happy

Caută să ai o mai bună cunoaştere= ştiinţă în alte domenii... study

Scris de **N∃GATIV** Mier Mai 04, 2016 8:47 am

Pe mine ma chinuie mai putin acum, ca am inteles cate ceva.

Totusi "Dacă aduni un 1 creion cu 1 caiet ce poate să dea??" Daca stii exact care sunt notiunile cu care lucrezi, doua obiecte. Dar 1 creion + un caiet da un numar complex, adica 1 creion+1 caiet, ceea ce este echivalent (daca inlocuiesti creion cu a si caiet cu b), cu a+bi. i reprezinta faptul ca unul din obiecte nu e de acelas fel cu celalalt si cantitatile lor numerice nu pot fi adunate dupa regulile pentru acelas domeniu. Asta in formalismul curent. Am mai spus ca in realitate notatia trebuie sa fie a ∧ bi. Din acest motiv regulile pentru adunarea numerelor complexe nu sunt similare cu cele aritmetice obisnuite.

"Formal, mulțimea numerelor complexe reprezintă mulțimea tuturor perechilor ordonate de numere reale,(a,b), înzestrată cu operațiile de adunare și înmulțire...", pe care sigur le cunosti.

Scris de **Dacu** Mier Mai 04, 2016 2:52 pm

N∃GATIV a scris:
Pe mine ma chinuie mai putin acum, ca am inteles cate ceva.
Totusi "Dacă aduni un 1 creion cu 1 caiet ce poate să dea??" Daca stii exact care sunt notiunile cu care lucrezi, doua obiecte. Dar 1 creion + un caiet da un numar complex, adica 1 creion+1 caiet, ceea ce este echivalent (daca inlocuiesti creion cu a si caiet cu b), cu a+bi. i reprezinta faptul ca unul din obiecte nu e de acelas fel cu celalalt si cantitatile lor numerice nu pot fi adunate dupa regulile pentru acelas domeniu. Asta in formalismul curent. Am mai spus ca in realitate notatia trebuie sa fie a ∧ bi. Din acest motiv regulile pentru adunarea numerelor complexe nu sunt similare cu cele aritmetice obisnuite.
"Formal, mulțimea numerelor complexe reprezintă mulțimea tuturor perechilor ordonate de numere reale,(a,b), înzestrată cu operațiile de adunare și înmulțire...", pe care sigur le cunosti.

Te chinuie şi te chinuie rău de tot..... Very Happy

Conform teoriilor tale ce rezultă dacă aduni 1 creion cu 1 creion???? Very Happy

Cu ce este echivalent 1 creion + 1 creion????? Very Happy

Scris de **N∃GATIV** Joi Mai 05, 2016 9:43 am

Dacu a scris:
Cu ce este echivalent 1 creion + 1 creion?????

1 creion + 1 creion = 2 creioane, dar 1 creion + 1 caiet → 1 creion ∨ 1 caiet . Nu stiu, dar eu vad o diferenta majora. Tu nu o vezi ?

Scris de **Dacu** Joi Mai 05, 2016 2:27 pm

N∃GATIV a scris:
Dacu a scris:
Cu ce este echivalent 1 creion + 1 creion?????
1 creion + 1 creion = 2 creioane, dar 1 creion + 1 caiet → 1 creion ∨ 1 caiet . Nu stiu, dar eu vad o diferenta majora. Tu nu o vezi ?

Conform teoriei tale 1 creion + 1 creion → 1 creion ∨ 1 creion deoarece nu se ştie dacă cele două creioane sunt identice ca formă,culoare,etc.... Very Happy

Scris de **N∃GATIV** Joi Mai 05, 2016 4:26 pm

Dacu a scris:
N∃GATIV a scris:
Dacu a scris:
Cu ce este echivalent 1 creion + 1 creion?????
1 creion + 1 creion = 2 creioane, dar 1 creion + 1 caiet → 1 creion ∨ 1 caiet . Nu stiu, dar eu vad o diferenta majora. Tu nu o vezi ?
Conform teoriei tale 1 creion + 1 creion → 1 creion ∨ 1 creion deoarece nu se ştie dacă cele două creioane sunt identice ca formă,culoare,etc....

Conform teoriei nici macar acelas creion nu e identic cu cel de peste 0,1 secunde, sau oricat de putin vrei. Era vorba de caracteristicile minime de definire a problemei. Conform aceleiasi teorii, 1 creion + 1 creion = 2 creioane, dar 1 creion verde + 1 creion rosu ≠ 2 creioane, ci cu 1 creion verde ∧ 1 creion rosu

Scris de Continut sponsorizat

Sume divergente

Sume divergente

Re: Sume divergente

Re: Sume divergente

Re: Sume divergente

Re: Sume divergente

Re: Sume divergente

Re: Sume divergente

Re: Sume divergente

Re: Sume divergente

Re: Sume divergente

Re: Sume divergente

Re: Sume divergente

Re: Sume divergente

Re: Sume divergente

Re: Sume divergente

Re: Sume divergente

Re: Sume divergente

Re: Sume divergente

Re: Sume divergente

Re: Sume divergente

Re: Sume divergente

Re: Sume divergente

Re: Sume divergente

Re: Sume divergente

Re: Sume divergente

Re: Sume divergente

Re: Sume divergente