Orizontul de eveniment şi teoria cuantică

Într-un articol publicat recent în revista Nature şi popularizat şi la noi de Ştiinţă şi tehnică, Stephen Hawking aduce în discuţie problema apărută între modelul orizontului de eveniment al lui Joseph Polchinski şi cel rezultat din teoria relativităţii.
Pe scurt, Polchinski afirmă că pe baza mecanicii cuantice orizontul de eveniment ar fi o zonă cu o densitate de energie foarte mare, un fel de firewall, spre deosebire de teoria relativităţii în care orizontul de eveniment reprezintă doar graniţa spaţială de la care radiaţia nu mai poate scăpa în exterior, nediferenţiindu-se prin nimic spectaculos.
Această inconsistenţă între cele două teorii se încearcă a fi rezolvată de către Profesorul Hawking într-un preprint publicat pe arxiv, prin introducerea noţiunii de "orizont aparent", o regiune exterioară orizontului de eveniment propriu-zis şi care este conform cu orizontul de eveniment prezis de teoria relativităţii.

Voi ce părere aveţi despre această nouă poziţie a lui Stephen Hawking, sau despre firewallul lui Polchinski?

Eu nu as sarii ca ars la ce zice Hawking.Este doar o ipoteza care trebuie lucrata.
Problema este ca presa la ridicat mult peste valoarea lui.Am intalnit topuri in care era considerat al treilea mare fizician dupa Newton si Einstein.Nimic mai fals.Si vecinul meu sofer de tir stie cine este Hawking dar nu a auzit de Dirac sau de Schrodinger.
Dupa parerea mea Hawking in fizica este un fel de Sandra Brown din literatura.Ce scrie se vinde foarte bine are priza la public dar din punct de vedere literar nu reprezinta o mare realizare.

Tind să-ţi dau dreptate aici, mai ales că a tot el a fost cel care iniţial a ridicat problema dispariţiei oricărei informaţii dincolo de orizont, apoi a "reparat-o" prin radiaţia Hawking, pierzând chiar un pariu pe tema asta.

Totuşi, din ce am reuşit să mă informez până acum, orizontul descris de Polchinski se cam potriveşte cu "inner horizon" ce apare în cazul metricii Kerr (sau poate Cauchy horizon?), iar orizontul nou introdus de Hawking, orizontul aparent, ar fi "outer horizon". Altfel spus, renunţă la metrica Schwarzschild şi aplică metrica Kerr oricărui tip de black hole. De fapt metrica Schwarzschild este mai mult un model teoretic, în realitate mai toate găurile negre prezentând moment cinetic. Chiar spune în finalul preprint-ului:
"The no hair theorems imply that in a gravitational collapse the space outside the event horizon will approach the metric of a Kerr solution. However inside the event horizon, the metric and matter elds will be classically chaotic. It is the approximation of this chaotic metric by a smooth Kerr metric that is responsible for the information loss in gravitational collapse."

Cel puţin asta este părerea mea, că a vrut să împace şi capra şi varza. Dacă greşesc, este posibil să nu fi priceput eu prea bine ideea lui Polchinski.

N-as merge atat de departe incat sa pun semnul de echivalenta intre Hawking si Sandra Brown. Ca opera lui stiintifica ar fi la nivelul celei a lui Newton, Einstein, Heisenberg sau Dirac e insa clar o exagerare.

Eu am dubii foarte serioase ca lucrurile pe care el le studiaza sunt de fapt verificabile. Si Einstein a fost intr-o situatie similara cu teoria generala a relativitatii, norocul lui a fost cu eclipsa din 1915 care i-a dat dreptate. Nu inteleg insa, din articolul prezentat aici, cum se poate verifica observational vreuna dintre afirmatii.

Păi nu prea sunt verificabile, cel puţin nu cu tehnologia actuală. Acestea sunt deocamdată doar bâjbâieli pe marginea unor modele teoretice.
La fel sunt şi teoria stringurilor sau LQC. Dacă prima din ele poate face predicţii teoretice ce ar putea fi verificabile, în cazul găurilor negre sau al Big-Bang-ului, îmi e şi greu să-mi imaginez o tehnologie care să le permită verificarea fără să apelez la science-fiction.
Se vede tot mai acut necesitatea apariţiei unei teorii care să înglobeze relativitatea lui Einstein. Din păcate, niciuna din cele de vârf actuale nu face asta, ci doar încearcă să împace relativitatea cu fizica cuantică.

Am mai găsit un material interesant pe internet şi care contestă oarecum afirmaţiile lui Hawking; pentru cine doreşte să citească.

In mod ciudat, lectura asta mi-a adus aminte de faptul ca Edwin Hubble a fost unul dintre cei mai smecheri oameni din istorie. Nu te pui cu asa ceva.

In rest, tot nu prea inteleg ce vrea Hawking sa spuna de fapt. Daca o stea orbiteaza in jurul unui partener invizibil, punem in locul unei gauri negre un morman de materie intunecata, de o densitate locala imensa? Si cum ramane cu quasarii? Sau fizica gaurilor este neschimbata pana la orizontul de eveniment, si atunci tot ceea ce observam noi ramane valabil in ambele interpretari?

Până la urmă, ce spune el e cam aceeaşi Mărie cu altă pălărie.